Încălzirea globală a Pământului încetinește

Creșterea recentă a încălzirii a dus la temeri că schimbările climatice ar putea accelera dincolo de proiecțiile actuale, însă o scădere a cantității de căldură pe care Pământul o acumulează face acest scenariu mai puțin probabil, afirmă Michael Le Page.

Anul ACESTA este pe cale să fie cel mai călduros înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală la suprafață mai mare cu peste 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Dar există și o veste mai bună: cantitatea totală de energie termică acumulată de planetă a scăzut brusc după un vârf înregistrat la începutul anului 2023.

La acel moment, au apărut sugestii că vârful de acumulare a căldurii arată existența unor deficiențe în modelele climatice, ceea ce ar însemna că acestea subestimează ritmul de încălzire a planetei. Însă scăderea de atunci face acest scenariu mult mai puțin probabil.

„Având în vedere modul în care au evoluat datele în ultimul an, nu mai pare să existe vreo problemă dramatică cu modelele climatice”, afirmă Ben Sanderson de la Centrul CICERO pentru Cercetări Climatice Internaționale din Oslo, Norvegia. „Deci nu este un fel de problemă potențial dramatică, așa cum unii oameni spuneau acum un an.”

Cele mai recente date din satelit care arată această scădere a acumulării de căldură au fost publicate pe Bluesky de Gavin Schmidt de la NASA. „Nu susține o narațiune catastrofică”, a scris Schmidt. Există o mare diferență între monitorizarea impactului crescând al schimbărilor climatice și al pierderii habitatului și a crede într-o idee conform căreia totul scapă de sub control și că nu mai avem control asupra situației, spune el. „Asta (în opinia mea) nu este justificat.”

Studiile privind încălzirea globală se concentrează, în mod natural, asupra temperaturii la suprafață, care include aerul la câțiva metri deasupra solului sau mării. Dar acest strat subțire de aer în care trăim este doar o mică parte a sistemului climatic, care include întreaga atmosferă și oceanele.

Pentru a obține o măsură a cât de mult se încălzește întregul sistem climatic, oamenii de știință pot analiza cantitatea de energie a soarelui care intră în atmosfera planetei în raport cu cea care o părăsește. O parte din lumina solară este reflectată imediat, de exemplu, de nori sau gheață. Restul este absorbit și poate fi emis ulterior ca energie termică.

Dacă la fel de multă energie este reflectată sau emisă înapoi în spațiu pe cât ajunge în atmosferă, planeta nu acumulează căldură. Dar, din cauza creșterii nivelului de gaze cu efect de seră care blochează emisiile de căldură, Pământul a acumulat mai multă căldură decât pierde. Începând cu aproximativ 2001, acest dezechilibru energetic al planetei a fost măsurat direct prin instrumente de pe sateliți, ca parte a unui proiect NASA numit CERES.

Dezechilibrul energetic mediu a crescut mai mult decât dublu în acest timp. „Este la limita superioară comparativ cu modelele”, spune Norman Loeb de la NASA, care conduce proiectul CERES.

Dezechilibrul energetic variază însă și din cauza unor factori precum modelele climatice La Niña și El Niño. Vârful mare din 2023 a fost rezultatul unui fenomen rar de tip „triplu La Niña”, care a continuat timp de trei ierni, spune Loeb.

În timpul unui fenomen La Niña, apele reci se extind în Pacific, absorbând mai multă căldură din soare și atmosferă decât emit, ceea ce crește dezechilibrul energetic. Acest fenomen La Niña a fost urmat de un El Niño, în care apele calde se extind în Pacific, emițând mai multă căldură și reducând dezechilibrul energetic.

În opinia lui Loeb, nici vârful din 2023 și nici declinul de când s-a format El Niño nu sunt surprinzătoare. „Dacă acel [vârf] ar fi continuat, ar fi părut într-adevăr că lumea reală face ceva ce nu vedeam în niciunul dintre modele”, spune Sanderson. „Așa cum s-a întâmplat de fapt, a fost un vârf scurt, și vedem și vârfuri comparabile în datele modelelor.”

Cu toate acestea, rămân multe întrebări de rezolvat, adaugă el. De exemplu, reducerea poluării aerului în multe părți ale lumii este considerată că a contribuit la creșterea dezechilibrului energetic. Poluanții aerosolici reflectă lumina solară înapoi în spațiu, astfel încât mai puțină poluare, cum ar fi cea provenită din transportul maritim, permite mai multor raze solare să ajungă la suprafața planetei.

Însă există multă incertitudine cu privire la dimensiunea acestor efecte. De asemenea, există întrebarea despre cum va evolua dezechilibrul energetic în viitor.

Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor rămâne la un nivel aproximativ constant, în loc să continue să crească, dezechilibrul energetic ar trebui să înceteze și el să mai crească, spune Sanderson.

Există pericolul să nu putem monitoriza acest lucru, spune Loeb, deoarece numărul sateliților care poartă instrumentele CERES este în scădere și nu sunt înlocuiți. „Trec mulți ani din momentul în care începi să lucrezi la un instrument de satelit până când acesta este lansat”, spune el.

„Așa că trebuie să planifici din timp, și nu cred că facem o treabă foarte bună în acest sens.”